V-aţi săturat de reguli încorsetate, vederi conservatoare şi trecători intoleranţi? Mergeţi să vedeţi Copenhaga. Oraşul cu aer curat. Şi la propriu şi la figurat. Locuitorii Copenhagăi nu ţin la convenţii. În schimb iubesc designul modern, berea şi pe regină.
Regina Margareta a II-a îşi are reşedinţa la Copenhaga. Palatul regal, aflat la numai doi paşi de port, este centrul istoriei modului de viaţă moderen. Palatul Amalienborg este construit în stil Rococo şi are patru aripi. Două din ele sunt deschise publicului. Alte două servesc ca reşedinţă a familiei regale. Sediul este păzit zi şi noapte de garda regală. Dar dacă doriţi să vedeţi bijuteriile coroanei, ttebuie să mergeţi la alt castel din centrul Copenhagăi – la Rosenborg, clădire renascentistă originară din secolul al XVII-lea. Dar nici cu acesta nu se încheie lista completă a palatelor regale. În altul din ele – Christiansborg se află astăzi sediul Parlamentului danez şi al Guvernului. Însă cel mai cunoscut simbol al oraşului nu sunt palatele somptuoase. Este vorba de statueta Micii sirene (Den Lille havfrue) din anul 1913. Ne aminteşte de povestirea cu acelaşi nume a scriitorului danez Hans Christian Andersen. Cei care nu sunt pasionaţi de poveşti, în prezent consideră mai degrabă drept simbol al oraşului legendarul Nyhavn. Canalul maritim şi portul din veacul al XVII-lea, ajungând aproape până în centrul oraşului, constituia un târg de negustori şi locul de întâlnire al marinarilor şi pescarilor. Cu tot ce cuprinde aceasta. Cârciumi, felinare roşii şi cele mai antrenante localuri de distracţii din acea epocă.
Negustorilor şi marinarilor le-au luat locul acum turiştii şi vapoarele de croazieră. Urcaţi la bord şi lăsaţi-vă purtaţi pe canalele oraşului. Nimic nu înlocuieşte imaginarea oraşului de pe apă. Localurile ciudate din Nyhavn s-au transformát de mult în restaurante şi baruri de lux. Dar în portul istoric nu se merge doar de dragul gastronomii, ci şi pentru atmosferă. Să stai jos pe marginea canalului şi să te bucuri pur şi simplu de viaţă. Se spune că la Copenhaga se află cea mai lungă zonă pietonală din Europa. Stroget este de fapt o împletitură de străzi şi străduţe care dau una în alta. Practic nu ai cum să treci repete pe ea. Nu doar din cauza lungimii, dar mai ales datorită mulţimii de prăvălii, baruri şi cafenele. Bulevardul duce (sau începe) mn. Piaţa Radhuspladsen cu primária pincipală a oraşului. Aici puteţi vedea actori stradali, muzicanţi şi pictori. Fiecare oferă ce ştie. Copenhaga nu este prea extinsă. Centru ei se poate străbate pe jos fără probleme. Însă dacă vă închiriaţi o bicicletă, vă contopiţi cu localnicii şi ajungeţi repete şi în afara centrului. Merită vizita cartierul Christiania. Numit uneori Statul liber. Este o zonă unde în anii´80 ai secolului XX s-au mutat tineri interesaţi de un mod de viaţă alternativ. Cu timpul s-a creat o zonă unică cu o atmosferă aparte. Casele şi străzile s-au umplut de artă alternativă. La reconstrucţia lor, la ornamentarea cafenelelor şi restaurantelor s-a reflectat refuzul modului de viaţă tradiţional.
Celebrul parc de distracţii cunoscut în întreaga lume, Tivoli, este din anul 1843. Palate de groază, atracţii cu adrenalină, cartierul chinezesc, muzeul figurinelor de ceară, sălile de concert şi mici scene de teatru, toate acestea într-o grădină excelent amenajată, cu case perfect renovate, dându-ne o impresie pitorească. La Copenhaga se aflăşi una din cele mai moderne opere. Construită în anul 2005 în stil neo-futurist, este deosebit de apreciată de arhitecţi din întreaga lume. Se află nu departe de Palatul Regal – le desparte doar canalul marin. Arhitectura modernă este legată şi de noua clădire a Bilbliotecii Regale Daneze. I se spune diamantul negru, iar pe malul mării arat de-a dreptul impozant. Biblioteca regală este cea mai mare din statele nordice, în colecţiile sale aflându-se printre altele şi toate tipăriturile daneze din veacul al XVI-lea până în prezent.
Pe locul pe care s-a înălţat oraşul Copenhaga s-au stabilit oamenii încă din perioada cu 4 mii de ani înaintea erei noastre. Aşezările permanente care s-au transformát în oraş se află aici încă din veacul al XI-lea. Denumirea actuală de København provine din daneza medievală şi înseamnă Portul negustorilor.
Alegerea categorică este tradiţonala Smørrebrød – în traducere „pâine cu unt“. Pe pâine neagră de secară se pune de exemplu o felie de carne de porc, peşte sau brânză. Se asezonează cu legume proaspete şi murate şi cu sos. De obivši nu lipseşte nici mărarul şi pătrunjelul. Există zeci de variante diferite. Acest tip de gustare – care s-a împământenit în întreaga Danemarcă – provine ciar din Copenhaga. A apărut cu circa o sută de ani în urmă ca gustare la prânz la bere, în localul lui Oskar Davidsen.
La baza mâncărurilor dulci se află produsele de patiserie Wienerbrød – în traducere ”pâine vieneză”. Se spune că din cauză că reţeta ei au adus-o în Danemarca brutarii de la Viena. Dar în lume s-a ímpământenit de-a dreptul absurd sub denumirea de patiserie daneză. Este vorba de o cocă dospită sau în foi, are forme diferite şi i se adaugă marmelată, ciocolată sau diverse feluri de fructe sau marţipan. Gustaţi şi berea locală. Chiar în Copenhaga îşi au sediul celebrele fabrici de bere Carlsberg sau Tuborg, cunoscute în întreaga lume. Însă dacă doriţi să serviţi altă marcă în metropola daneză, aveţi din ce alege. Pe piaţă se găsesc de cumpărat 307 tipuri de bere daneză.